Justitie, la multi ani!

Cu toata imaginea negativa in randul cetatenilor, cu toate atacurile politicienilor si ale presei, justitia romana merita felicitari, macar de ziua ei.

Azi, prima duminica din luna iulie, e ZIUA JUSTITIEI ROMÂNE. CSM inca nu a dat niciun comunicat de felicitare, ci doar un anunt in care sunt folositi haotic termeni precum `justitie`, `putere judecatoreasca`, `sistem judiciar`, referitor la organizarea unui eveniment (petreceri?!) la mare . Ministerul Justitiei pare a fi uitat ca el este initiatorul acestui evenimnet, undeva prin 1994. AMR este prea ocupata cu atacuri acide la adresa politicienilor. Iar APR tocmai a fost decapitata prin numirea ca secretar de stat a presedintelui sau.

Dincolo de valtoarea evenimentelor, de legislatia haotica, de managementul defectuos, de vanatoarea de vrajitoare, dar si de colegii incorecti, fiti convinsi ca sunt magistrati care isi exercita inca cu pasiune functia. Si, fara ei, nu numai sistemul juridic s-ar prabusi, ci intreg edificiul democratic care ar fi lipsit de insasi coloana vertebrala. Ei merita toate felicitarile. Ei merita tot respectul nostru. Ei merita incurajati sa iasa din anonimat si sa transmita vocatia lor si altor colegi si sa faca cunoscuta dedicatia lor publicului larg.

Si mai merita felicitari cei care contribuie la infaptuirea justitiei, de la politisti, avocati, grefieri, pana la experti, juristi si ONG-isti. Fiecare are un rol important in sistem. Si, fiecare se poate implica in reforma justitie in scopul eficientizarii si efectivizarii ei.

La multi ani, magistrati! La multi ani, Justitie!

UPDATE: relatari de la …mare: Basescu, Kovesi, Barbulescu, Predoiu.

Economisiti bani, timp, nervi

In Romania nu prea sunt preocupari pentru ca partile sa stie ce drepturi procesuale au. Mai mult, desi sunt in vigoare doua recente acte normative (vizand medierea si legal aid-ul), instantele inca nu le-au adus la cunostinta publicului. Cum am mai spus-o de multe ori, justitiabilul e ultimul personaj in ecuatia justitiei, desi ar trebui sa fie un actor central.

Aveti un litigiu? Vreti sa il

solutionati repede si ieftin?

 

Va sfatuim sa incercati solutionarea lui amiabila, indiferent daca ati apelat deja sau nu la instanta judecatoreasca. Orice litigiu civil, penal, comercial sau chiar penal pentru infractiunile urmaribile la plangerea prealabila a victimei poate fi solutionat prin MEDIERE.

Indiferent ca sunteti reclamant sau parat, puteti apela in acest sens la un mediator, in schimbul unui onorariu care va fi suportat de ambele parti. Aceasta va scurta procesul dvs la doar cateva zile si veti primi inapoi taxele de timbru achitate in caz ca ati demarat un proces la instanta judecatoreasca.

Fara timp pierdut, fara bani cheltuiti si fara nervi consumati!

 

Pentru detalii, cititi Legea n. 192/2006.

si vizitati site-urile Consiliul de Mediere si Centrul de Mediere Cluj

 info TV la 1, 2, 3

 

 

 

Nu stiti ce taxe de timbru aveti de platit?

In functie de ce anume pretindeti ca reclamant, in litigiile civile trebuie sa avansati o suma de bani pentru a demara procedura. In anumite situatii beneficiati de gratuitate.

In procesele penale, cheltuielile judiciare le veti suporta numai la sfarsitul procedurii, daca sunteti in culpa procesuala, conform art. 189-193 C.pr.pen.

Socotiti pe CALCULATOR ce taxe judiciare aveti de platiti.

 

Pentru detalii, cititi Legea nr 146/1997

 

 

 

 

Nu aveti bani pentru taxa de

 timbru sau pentru avocat?

 

Daca aveti un proces deschis civil in fata unui judecator si nu faceti fata cheltuielilor, cereti AJUTOR PUBLIC JUDICIAR.

Pentru a putea beneficia de plata integrală a cheltuielilor de judecată, petenţii trebuie să faca dovada ca au venitul mediu lunar sub 500 de lei pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii. În cazul celor cu până la 800 de lei pe membru de familie, statul se oferă să-i ajute cu jumătate din cheltuielile necesare.

Ajutorul public se acorda pentru plata avocatului, expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, plata executorului judecătoresc, scutiri şi reduceri la plata taxelor judiciare. 

Atentie, aceste dispozitii nu se aplica in cazul proceselor penale. Pentru procesle care au ca obiect infractiuni, invinuitul si inculpatul poate beneficia de avocat gratuit in cazurile prevazute de art. 171 C.pr.pen., iar celelalte partie in conditiile art. 173 C.pr.pen.

 

Pt detalii, cititi  OUG nr. 51/2008 ajutorul public

si vizitati site-urile Minsiterul Justitiei si  Suport Legal

 

 

Parlamentul-instanta extraordinara

Fata de ce a aparut pe HotNews si Mediafax in legatura cu aprobarea de catre Parlament a procedurii de incepere a urmaririi penale cu privire la parlamentari, cred ca politicul face o mare gafa institutionala, asumandu-si un rol pe care nu il are - el stabileste vicii de procedura (in dosare aflate in faza actelor premergatoare nici nu se poate vorbi de astfel de vicii), lipsa de probe (la fel, de probe nu se poate vorbi decat dupa inceperea urmaririi penale), caracterul penal sau nu al faptei.

Credeam ca in Romania justitia se face de catre instantele de judecata, cum o spune art. 126 alin 1 din Constitutie. Numai ele pot spune daca o persoana a comis sau nu o infractiune. Parlamentul vrea sa ne demonstreze ca poate face acelasi lucru, ignorand scopul pentru care constituie un filtru, acela ca parlamentarii sa nu fie urmariti penal doar pentru opinii politice.

Faptele din dosarele aflate acum la Parlament nu pot fi judecate de catre Parlament, nici cu privire la consistenta lor (trebuie analzare doar existenta simplelor indicii necesare pentru a se incepe urmarirea penala), nici cu privire la caracterul lor penal.

Parlamentul devine o piedica a infaptuirii justitiei de catre organele constitutionale, ignorand angajamentele internationale pe care ni le-am asumat ratificand Conventia de la Merida si Conventia CoE privind coruptia. Mai mult, devine o instanta extraordinara, din moment ce face justitie separat de sistemul juridic obisnuit, lucru interzis de art. 126 alin 5 din Constitutie.

Am selectat mai jos standardele internationale in materie. Daca parlamentarii nu le cunosc, e grav. Daca le cunosc si le ignora, e mult mai grav:

Principiile directoare de lupta impotriva coruptiei si de aparare a integritatii personalului din justitie si sigurantei (1999) ale Forumului Global de Lupta Impotriva Coruptiei si Apararea Integritatii:

Principiul nr 6: sa ofere investigatorilor si procurorilor puteri suficiente si adecvate si resurse pentru descoperirea si urmarirea infractiunilor de coruptie.

Rezolutia 1214 (2000) privind Rolul parlamentelor in lupta contra coruptiei a Adunarii Parlamentare a CoE:

Parlamentarii trebuie sa sa protejeze independenta justitiei.

Cele 20 de Principii Directoare pentru Lupta impotriva Coruptiei (1997) adoptate de CoE prin Rezolutia (97) 24:

Principiul nr. 3: persoanele care au sarcina de a preveni coruptia, de a ancheta, urmari penal si sanctiona infractiunile de coruptie sa beneficieze de independenta si autonomia necesare in exercitarea atributiilor lor, ca ele sa fie libere de orice influenta incompatibila cu statutul lor si sa dispuna de mijloace corespunzatoare pentru obtinerea probelor; asigurarea protectiei persoanelor care ajuta autoritatile in lupta contra coruptiei si protejarea secretului investigatiilor.

Recomandarea nr 19 din 2000 privind rolul procurorului in sistemul judiciar penal, adoptata de Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei:

16. Procurorul trebuie, in orice situatie, sã fie in mãsurã sã desfãsoare, fãrã niciun impediment, urmãrirea penalã a functionarilor guvernamentali pentru infractiunile comise de cãtre acestia, in special faptele de coruptie, de abuz de putere, incalcari grave ale drepturilor omului si alte infractiuni recunoscute de dreptul international`.

Iar in expunerea de motive, Comitetul Ministrilor dezvolta: `Desi aplicabila in general, prezenta recomandare vizeaza in mod special acele sisteme in care procurorul este subordonat executivului, situatie care nu trebuie sa-l impiedice a urmari functionari publici - si, prin extindere, reprezentantii alesi sau politicienii - care comit infractiuni, in special fapte de coruptie. `Impediment` reprezinta nu doar un obstructionare a urmaririi, dar ea mai inseamna si orice represalii al caror obiect l-ar putea face procurorii.`

Concluziile celei de-a cincea Conferinte Europene a serviciilor specializate in combaterea coruptiei (2000, Istanbul) cu tema: `Anchetarea, urmarirea si sanctionarea in cazurile de coruptie:

Procurorul trebuie sa fie independent, iar politia judiciara trebuie sa actioneze independent; imunitatea politicienilor trebuie sa fie doar pentru actele legate de exrcitarea functiilor lor; obligatia procurorilor de a informa autoritati administrative inainte de a cerceta sau urmari un oficial public este un obstacol la functionarea adecvata a sistemului judiciar.

Comunicarea finala (2003) 317 a Comisiei Europene catre Consiliul European, Parlamentul European si Comitetul Economic si Social asupra politicii UE impotriva coruptiei

Printre principiile unei strategii anticoruptie comprehensive se numara: asumarea politica la nivel inalt, implementarea de fiecare stat membru a instrumentelor internationale anticoruptie, dezvoltarea instrumentelor de investigare si alocarea personalului specializat in lupta contra coruptiei.

UPDATE: Iata aici raportul comsiei juridice in cazul deputatului AN si MM, si reactiile TI-Ro si UNJR. E clar, justitia trebuie sa intre in vacanta permanenta, caci s-au gasit inlocuitori.

Imunitatea magistratilor?!

I. La pct. 11 din ordinea de zi solutionata din data de 29 mai 2008 se afla o propunerea a CSM de modificare a Legii nr 303/2004 pentru a se prevedea obligativitatea aprobarii CSM pentru punerea in miscare a actiunii penale (inculparea, acuzarea) contra judecatorilor si procurorilor pentru orice tip de infractiune.

 

II. Care e ratiunea pentru care CSM vrea sa fie introdus un astfel de filtru? In absenta unei motivari a propunerii CSM, iata presupunerile sunt patru:

a) cetatenii formuleaza prea des plangeri contra magistratilor: aceasta este o falsa problema, caci de la sesizarea organului judiciar si pana la inculpare se fac o serie de verificari, iar in dreptul nostru nu se cunoaste institutia acuzatorului privat decat in mod exceptional, astfel ca cetateanului nu trebuie sa i se impute faptul ca formuleaza plangere/denunt (despre problema bunei-credinte a cetateanului, vezi mai jos);

b) se comit abuzuri, adica ar fi magistrati care instrumenteaza dosare abuziv contra altor magistrati. Aceasta afirmatie este foarte grava, si daca CSM recunoaste acest lucru trebuie gasite rapid metode de responsabilizate a sistemului, fata de orice posibil justitiabil.

c) CSM vrea sa controleze anchetele penale. Lipsind obligatia de instiintarea a CSM cand se demareaza investigatii contra unui magistrat si existand posibilitatea ca insisi magistratii din CSM sa fie cercetati, CSM vrea sa aiba un control al acestor investigatii;

d) asemanarea cu celelalte puteri: parlamentarii, guvernantii si presedintele tarii nu pot fi cercetati penal decat in urma unor aprobari politice, prin urmare, pentru egalitatea puterilor se impune o aprobare si pentru magistrati. Se uita insa ca aprobarea politica se da pentru inceperea urmaririi penale, pe cand aprobarea pentru cercetarea magistratilor se da pentru punerea in miscare a actiunii penale.

 

III. Iata care sunt argumentele impotriva introducerii unei asemena aprobari, din partea CSM, pentru acuzarea magistratilor de comiterea oricarei infractiuni:

 

1. din punct de vedere al cetateanului care denunta o fapta penala a unui magistrat:

- daca este vorba de o infractiune de drept comun comisa de magistrat (ex. furt) nu exista niciun argument al necesitatii aprobarii CSM, organism care are ca atributie constitutionala doar gestionarea carierei profesionale a magistratului. Potrivit art. 124 alin 2 din Constitutie `Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti`, astfel ca daca un magistrat a comis o infractiune, el trebuie sa raspunda ca orice cetatean;

- daca este vorba de o infractiune in legatura cu atributiile de magistrat (ex. fals, coruptie) atunci existenta unui filtru consfinteste un privilegiu, incalcandu-se art 16 alin 1 `Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari`: un organism tot al magistratilor, CSM, va decide daca incuviinteaza acuzarea unui magistrat infractor, iar decizia va fi discriminatorie si fara posibilitatea de a fi contestata pe motive de oportunitate. Astfel ca, CSM risca sa para chiar o `cooperativa de spalat magistrati` (denumire atribuita de presa);

- si inca ceva: daca se simte nevoia protejarii magistratului impotriva unor abuzuri comise de anchetatori contra sa, pe cetateanul simplu cine il apara de abuzurile acestora?! Oare nu cumva se incurajeaza crearea unor filtre la nivelul diverselor profesiuni: pentru identitate de ratiune, vor putea sa ceara crearea unor astfel de filtre pentru a fi invuviintata inculparea si Clubul Roman de Presa pentru jurnalisti, si Agentia Nationala a Functionarilor Publici pentru functionari, si Asociatia Municipiilor din Romania pentru primari si sindicatul muncitorilor pentru cei din fabrica etc.

 

2. din punct de vedere al celui care instrumenteaza cauza, acest filtru reprezinta:

- o imixtiune in justitie: CSM este un organ administrativ, in ale carei atributii nu intra infaptuirea justitiei; daca vrea, CSM da aprobarea pentru ca eu sa imi indeplinesc atributiile de procuror/judecator, iar daca nu vrea, eu nu pot face nimic desi am motive sa cred ca cel pe care il cercetez este un infractor;

- o ignorare a pregatirii mele: daca mie, magistrat, mi se impune sa  cer aprobare de la un organ administrativ care pretinde ca poate lua decizii judiciare mai bine decat mine, cel care instrumentez dosarul, inseamna ca CSM nu are incredere in pregatirea si in buna-mea credinta. Aceasta inseamna ca insusi CSM este vinovat, el fiind responsabil alaturi de INM de recrutarea, pregatirea si sanctionarea disciplinara a magistratilor, si astfel incearca sa ascunda incompetentii din sistem;

- acest filtru nu va afecta doar procurorii care instrumenteaza cauze cu magistrati.

Pentru ca din 2003 se poate ataca o solutie de netrimitere in judecata data de un procuror neabuziv, direct la judecator (iar solutiile de NUP sau SUP contra magistratilor sunt f.multe). Care judecator poate avea o parere contrara procurorului, sa considere ca la dosar sunt probe suficiente contra magistratului cercetat si astfel sa trimita dosarul inchis de procuror cu IUP sau SUP la instanta pentru a face judecata (art. 278 ind 1 lit. c C.proc. pen). Vrea sa imi spuna cineva, ca eu, judecator va trebui sa cer aprobarea CSM ca sa judec un dosar??? Ce incalcare mai mare a independentei se poate produce?

 

3. din punct de vedere al CSM, acest filtru este:

- o modalitate de prevenire a abuzurilor: dar nu exista nici un fel de statistica si nici un fel de declaratie publica in legatura cu abuzurile judiciare. Chipurile, CSM vrea sa stopeze aceste abuzuri, preluand el atributele acuzarii. Dar cine garanteaza ca la randul sau CSM nu va abuza, favorizand sau nenorocind magistrati fata de care membrii CSM au anumite interese, mai ales ca un exista nici un mecanism care sa previna conflictele de interese la nivelul CSM? De ce sa am incredere in ancheta paralela efectuata de CSM? Mai mult, ce indrituieste CSM sa aprecieze probele administrate de un procuror, putand da o alta turnura anchetei sale? Oricum insa, CSM e cel care aproba suspendarea magistratilor ca urmare a inculparii, si cred ca nu ar trebui sa dea efect suspendarii daca incuparea ar fi abuziva;

- o modalitate de control al anchetelor judiciare: daca ordonanta lui Chiuariu era menita sa ingreuneze demararea cercetarilor unor politicieni, daca avizul Presedintelui sau al Parlamentului au rolul de a incuviinta inceperea urmaririi unor politicieni, aprobarea data de CSM pentru punerea in miscare a actiunii penale impotriva unor magistrati are un efect mai periculos: lipsa aprobarii duce la incetarea urmaririi unor magistrati, deci echivaleaza cu un ordin de incetare a oricaror proceduri, ceea ce este inadmisibil – asta nici macar un organ superior procurorului nu o poate face si, iata, o face un organ din afara sistemului judiciar inceteaza o urmarire legal demarata.

- o prevenire a anchetarii propriilor oameni: in conditiile in care in presa se vehiculeaza din ce in ce mai multe informatii despre implicare unor membri CSM in desfasurarea unor concursuri sau solutionarea de dosare, aceasta propunere a CSM in aceste zile transmite publicului mesajul ca CSM-istii se simt vulnerabili.

- o conditie impusa de documente internationale. Am incercat sa gasesc standarde internationale in legatura cu imunitatea magistratilor. Am gasit doar Opinia nr. 3 din 2002 a CCJE care la pct 52-54 ne da raspunsul: nu poate exista o imunitate penala; este acceptabil un mecanism contra plangerilor vexatorii numai in tarile in care exista acuzator privat (ceea ce nu se poate pune in discutie la noi decat cel mult pentru procedura din art. 278 ind. 1 lit.c C.pr.pen, respectiv daca un procuror a dat o solutie de netrimitere in judecata contra unui magistrat, victima poate contesta masura la procurorul ierarhic superior, iar apoi se poate plange unui judecator; daca judecatorul admite plangerea si retine cauza spre judecare la instanta considerand ca sunt probe suficiente, acuzarea va fi sustinuta in unele cazuri doar de catre victima, ceea ce poate pune in discutie necesitatea unei aprobari, dar eu cred ca insasi incheierea judecatorului de admitere a plangerii poate fi considerata ca avand un astfel de efect).

 

IV. In realitate, problemele din spatele aceastei propuneri sunt altele:

1. daca sunt magistrati care comit abuzuri, trebuie gasite mecanisme administrative de prevenire: trebuie revazuta modalitatea de recrutare (apropo, cu un simplu interviu in fata CSM au intrat in sistem o multime de magistrati cu grave carente de pregatire profesionala, iar efectele se vor vedea in curand), de pregatire (cineva s-ar putea gandi totusi ca un seminar de 2-3 zile o data la 3 ani nu e de ajuns pentru un magistrat), si de evaluare (vad ca presedinta CSM recunoaste ca la evaluarea din acest an magistratii si-au ales singuri 10 hotarari pe care le-au dus la comisie); trebuie revigorata raspunderea disciplinara  (art. 99 lit h din legea 303/2004 cu privire la incalcarea cu rea credinta sau grava neglijenta a legii e neaplicata); trebuie vazut de ce nu functionenaza raspunderea penala  (infractiuni precum represiunea nedreapta ori abuz in serviciu nu se intalnesc in practica judiciara cu privire la magistrati);

2. daca sunt persoane care formuleaza abuziv plangeri/denunturi trebuie gasite cai de sanctionare a acestora, de la amenzi/despagubiri civile (art. 723 din C.pr.civ aplicabil si in materie penala in baza art.721 ar fi un inceput) pana la sanctiuni penale pentru denuntarea calomnioasa (de altfel, in practica, infractiuni precum denuntarea calomnioasa sau marturie mincinoasa sunt foarte des intalnite, insa foarte putin investigate, ceea ce incurajeaza fenomenul plangerilor);

3. daca exista filtre pentru politicieni, nu inseamna ca si pentru magistrati ar trebui sa existe. Scopul trebuie sa fie eliminarea acestor bariere adminstrative de efectuare a cercetarilor penale (vezi argumente pentru urmarirea politicienilor fara aviz), ele nefiind altceva decat imixtiuni legiferate in justitie;

4. trebuie modificata legislatia de sorginte sovietica si unit momentul punerii in miscare a actiunii penale cu trimiterea in judecata: nimeni nu atentioneaza ca in Romania inculparea se poate face nu doar prin trimiterea in judecata, cand urmarirea e finalizata, ci si in timpul acesteia, creind aberatia unei cercetari cu doua categorii de suspecti: invinuitul si apoi inculpatul. Efectul este ca prin inculpare se determina imediat suspendarea din functie a magistratului. Oricum, in tarile occidentale, acuzarea se face numai in momentul in care procesul ajunge in fata judecatorului;

5. magistratii din Romania sunt vulnerabili pentru faptul ca sunt suspendati din functie la inculpare si apoi inlaturati din magistratura la condamnare pentru orice infractiune. Adica, de ex, daca accidentez cu masina pe cineva si sunt vinovat, voi termina cu magistratura. Or, suspendarea nu ar trebui sa opereze decat in legatura cu infractiunile de serviciu si nu ar trebui sa intervina decat odata cu trimiterea in judecata - in acest caz, evident, nu ar mai trebui sa existe niciun filtru. Iar inlaturarea din magistratura pentru o condamnare penala a unui magistrat ar putea sa opereze fie numai pentru infractiunile de serviciu, fie numai pentru infractiunile intentionate si pentru care pedeapsa aplicata este peste un anumit minim.

 

UPDATE: Am facut rost de documentul cu propunerea CSM - asa cum banuiam, e nemotivata. Iar in Cotidianul presedintele CSM aduce ca argument faptul ca sunt multe plangeri din partea cetatenilor contra magistratilor, neobservand insa ca acest filtru nu are nicio legatura cu diminuarea lor.

 

Alte pozitii: UNJR, CRJ, TI

 

 

Piata mitei judiciare

In urma cu doi ani, un judecator a fost condamnat pentru ca a luat mita (sau doar `spaga`?!) 800.000 lei vechi, adica 20 euro. Anul trecut un procuror a fost trimis in judecata pentru ca ar fi primit prin intermediul unei grefiere suma de 200 mil. lei, adica 5000 euro. Zilele acestea un judecator a fost arestat pentru ca ar fi o mita de 30.00 euro, din care ar fi primit 25.000 euro.

Daca aceste acuze sunt reale, ma intreb de ce iau unii magistrati mita? De ce salariile foarte bune pe care le avem si care, in curand, se vor majora iar, nu sunt de ajuns? De ce creste continuu cuantumul sumelor pretinse-luate de magistrati?

Si, mai ales, cum putem stopa aceste lucruri? (Ma feresc sa spun `fenomen`, ca magistrati cu inalte functii in justitia romana nu sunt de acord cu acest termen, dar recunosc coruptia din justitie).

Premiile Media de Excelenta

Joi seara, pe 29 mai 2008, s-au decernat la Cluj Premiile Media de Excelenta  2008 unor personalitati locale. Printre cei premiati - lideri politici, sefi de institutii administrative, artisti, directori de societati comerciale sau presedinti de ONG-uri - m-am aflat si eu. Premiul l-am primit `pentru activitatea neobosita in domeniul reformei sistemului de justitie din Romania`.

In speech-ul meu am aratat: <E destul de greu sa vorbesti despre justitie si problemele ei, aflandu-te in interior. Chiar aveam nevoie de un astfel de premiu. Din fericire, numarul celor care vorbesc din interior despre justitie este in crestere, pentru ca raspunderea apartine in egala masura celor din exterior, dar si celor din interior. Dedic acest premiu celor care au curajul sa vorbeasca despre justitie si reforma, in pofida celor care ocupa posturi inalte in justitia romana si afirma cu nonsalanta `reforma s-a terminat` sau cu dispret `reforma nici n-a inceput`. Pentru acestia din urma am o veste proasta: reforma continua si este ireversibila!>

M-a bucurat enorm ca am fost contactat, in acea seara, de Indrei Ratiu, vicepresedintele Centrului Ratiu pentru Democratie. Acesta m-a invitat la Tabara de Vara din acest an al Centrului pentru a vorbi participantilor despre justitie, democratie si statul de drept.

Lista celor premiati si relatari: Faclia, Gardianul, CetateanulClujean, Saptamana Clujeana.

De ce nu sunt bani in justitia romana

Poate pentru ca MJ da suplimente prea grase angajatilor proprii RoL.

 

Si poate pentru ca CSM-stii au inca destinatii din lume pe care nu le-au vazut A.Catavencu.

No comment (ca iar ma trezesc anchetat de CSM).

Erori Judiciare: Proiectul INNOCENCE

 In Romania, nu prea multi au curaj sa vorbeasca despre erorile judiciare. Cazuri precum Tundrea sau Visan, in loc sa fie discutate amplu in carti de specialitate si analizate la scoala, apar doar in ziare 2 zile si gata, lumea trece peste condamnari de 10 sau 12 ani inchisoare ale unor posibili nevinovati. Puneti-va pentru o clipa in locul lor, al celor care se trezesc intr-o zi cu o solutie definitiva de condamnare pentru o fapta pe care nu au comis-o. Dupa care incepe calvarul…

In nicio Facultate de Drept din tara nu se studiaza erorile judiciare, nu se antreneaza spiritul logic si deductiv. Se incurajeaza aplicarea rece a unor norme procesuale si atat. Nu se patrunde dincolo de filele dosarului la omul pentru care si o zi in plus de inchisoare conteaza (apropo, in Romania inchisoare se aplica pe ani si pe luni, nu pe zile, astfel incat 31 zile sau o zi sunt acelasi lucru…).

In strainatate, sunt oameni care se preocupa de astfel de evenimente. In Franta, cazul Outreau din 2004 a generat o ancheta din partea parlamentului, care a presupus si audierea tuturor celor implicati - magistrati si parti - , ancheta finalizata cu un raport care e unul din cele mai complexe analize critice ale sistemului procedural si al organizarii judiciare din Franta, care va sta la baza reformelor ce vor urma. Iar daca ma gandesc ca dreptul francez sta la baza dreptului din mai multe tari europene, inclusiv a noastra…

Mai jos, un alt exemplu de preocupare: ONG-urile se preocupa de condamnari nelegale in INNOCENCE PROJECT. Pe scurt, oamenii descopera cauzele erorilor judiciare finalizate prin condamnari gresite, actioneaza in special prin analize ADN sa obtina eliberarea celor nevinovati si propun modificari legislative pentru a preintampina repetarea disfunctionalitatilor.

 

 

Proiect de exceptie la Trib.Vrancea

 Cred ca un management eficient al unei instante trebuie sa depaseasca nivelul aruncarii responsabilitatii pe umerii MJ ca nu acorda fondurile necesare sau pe umerii CSM ca nu aloca resursele umane suficiente. De regula, presedintii instantelor invoca neputinta in a depasi aceste doua obstacole si se multumesc sa se acopera cu hartii de solicitare catre aceste doua institutii. Si, astfel, problemele sunte aceleasi an de an: dosarele sunt mai multe, judecatorii insuficienti ca numar, legile in dinamica, bolile profesionale tot mai prezente.

Care ar fi solutia? Cu riscul de a parea, asa cum mi se mai arunca cateodata, `populist` (un termen care nici macar nu realizez daca are conotatie negativa), cred ca solutia reala e una singura: autonomizarea instantelor judecatoresti. Acest concept va reliefa intocmai principiul independentei justitiei, insa pe plan administrativ. El inseamna ca orice decizie de politici publice nationale (de la legislatie la rationalizarea instantelor) se va lua la nivel central, iar restul vor apartine administratiilor instantelor. Astfel, in momentul in care se vor aloca resursele financiare, managerii instantelor vor decide singuri modul in care sunt cheltuite pentru eficientizarea justitiei, fara insa a li se impune acest lucru: eu vor decide cat staff tehnic vor angaja pe acel an, ce bunuri se vor achizitiona etc, fara nicio implicatie de la centru. Aceasta e adevarata provocare a sistemului de instante - deconcentrarea. Si astfel se va putea impregna sistemului ceea ce asteptam cu totii - responsabilitate.

In acest context, vreau sa semnalez o realizare deosebita a unui presedinte de instanta, judecatorul Adi Neacsu de la Tribunalul Vrancea,  membru SoJust. Fara a mai astepta licitatiile de la MJ sau indicatiile de la CSM, impreuna cu informaticienii locali a lansat un site cu privire la activitatea instantei sale, ca parte a unui proiect mai larg, `Proceduri electronice interactive`. Iata de ce este deosebit:

- pentru justitiabili: cei interesati pot afla orice despre asistenta juridica (de la costul unui proces pana la angajarea unui avocat), isi pot calcula singuri taxa de timbru, pot afla cum pot obtine legalizarea si investirea cu formula executorie a hotararilor. De asemenea, ei regasesc informatii despre dosarele aflate pe rol. Spre deosebire de informatiile aflate pe portalul instantelor, ceea ce se regaseste pe site-ul Tribunalului Vrancea este mult mai complet: astfel, sunt date despre circuitul dosarului (se poate afla in orice moment unde se afla un dosar) care se actualizeaza de doua ori pe zi, iar in curand - in premiera in Romania - vor fi publicate lista cu judecatorii ce compun completele de judecata si lista de permanenta a judecatorilor. Cine intra pentru prima data in aceasta instanta, are inclusiv un ghid de orientare spatial, care cuprinde si regulile de conduita ale justitiabililor, la care se va adauga si regulile de conduita ale personalului.

- pentru avocati: pentru prima data in Romania, avocatii primesc un cont si o parola si pot avea acces la dosarul lor cu toate datele din ECRIS, pe care le are la dispozitie si judecatorul (acces la numele partilor, judecatorilor si grefierului, la evidenta tuturor actelor primite lau dosar sau plecate de la instanta, la incheierile de sedinta in intregime, la hotararile judecatoresti in intregime). Mai mult, avocatii au posibilitatea de a expedia online documente catre instanta, pentru un anumit dosar, care sunt apoi preluate fizic de serviciul arhiva si depuse la dosar. Iar din aceasta iarna vor avea dosar la intreg dosarul instantei, care va fi scanat.

- pentru public: cei care vor sa se angajeze in cadrul tribunalului, gasesc informatii despre posturile vacante; cei care vor sa faca analize sociologice, au ca punct de plecare date statistice minimale. Cei care vor sa obtina apostila pe acte emise de autoritati straine au informatiile necesare. Ar fi indicat sa se publice si minime date profesionale ale judecatorilor si restului personalului (studii efectuate, vechime, locuri de munca, specializare).

- pentru presa: exista o sectiune distinca pentru comunicate, iar ultimele stiri sunt publicate chiar pe prima pagina.

Totul este interactiv. Totul la un simplu click. Totul este practic.

Felicitari echipei care lucreaza  - INDEPENDENT! - la proiect.

Eu si blogerii anonimi

Colegii de la Cluj m-au instiintat azi, intr-o sedinta anume constituita, ca sambata ar fi aparut la Stirile ProTV un reportaj/stire/informatie despre blogurile din justitie. Ar fi fost mentionat si blogul meu, cu poza cu tot. Se pare insa ca am fost asociat cu afirmatii aparute pe alte bloguri, anonime.

Declar aici sus si tare ca nu apreciez blogerii anonimi. Curajul din spatele usilor inchise nu valoreaza mai nimic in spatele unor identitati neasumate sau false.

Cine are ceva de spus, sa o faca cu sinceritate. In ceea ce ma priveste, imi asum toate analizele si criticile facute doar pe blogul meu. Orice alipire a numelui sau imaginii mele oricarui alt blog, e neavenita.

In plus, niciun material aparut pe blogul meu nu se refera expres la Tribunalul Cluj sau alte instante clujene. Reflectiile mele se vor doar sistemice si impersonale.

UPDATE: In urma incercarii mele de a-mi proba nevinovatia, am descoperit ca nu era ProTV, ci era Prima; nu era sambata, ci a fost duminica; nu saptamana care tocmai s-a incheiat, ci cea dinainte. Si, evident, nu mi se atribuiau mie cuvinte jignitoare la adresa colegilor de la Cluj. Dar zvonistica e uneori mai tare ca probele… Sunt convins insa ca e doar un accident si in nici un caz rea-intentie din partea colegilor clujeni.

Iata stirea, exact cum am primit-o de la realizator:

<<MAGISTRAŢI PE BLOGURI, Bucureşti>>

INTRO bianca blog magistrati

CAM 3 PP

Doriţi sa aflaţi detalii picante despre cum dau judecatorii romani sentinţe ? Nimic mai simplu. Blogurile magistraţilor s-au transformat in adevarate jurnale personale unde cei care impart dreptatea işi spun poveştile personale. Fie ca sunt comentate anumite dosare penale, precum cel al fostului ministru Remeş, fie ca impart cu impatimiţii net-ului idilele de prin instanţe, judecatorii şi procurorii şi-au luat in serios calitatea de …bloggeri. Unii insa sub protecţia anonimatului.

BETA <<

ST UP Bianca Nae, reporter Prima TV, TC 7.59-8.13, clip blog magistrati

Primul blog pe care l-am vizitat azi a fost al judecatorului clujean Cristian Danileţ. Fostul consilier al ministrului Monica Macovei este suparat pe conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. L-a mai suparat şi faptul ca filajul cu fostul ministru Remeş a ajuns in presa. El spune ca astfel s-a incalcat prezumţia de nevinovaţie. Apoi, face un comentariu pe seama faptului ca procurorul general al Romaniei cere sentinţe mai aspre in anumite speţe. Pe un ton deloc oficial. L-am lasat pe judecatorul Danileţ şi comentariile sale şi ne-am indreptat atenţia spre un magistrat din Capitala, de la Curtea de Apel.

ST UP Bianca Nae, reporter Prima TV, TC 8.39-8.51

Blogul lui Jude in Romanica este plin de poveşti… amuzante. Insa, in spatele hazului de situaţie se ascunde o cruda realitate. Una dintre poveşti relateaza cum se plimba magistraţii cu dosarele in braţe in cautarea unui birou unde sa imparta dreptatea: Ieşim din sala. Teoretic, trebuie sa mergem intr-un birou sa dam soluţiile. Mergem la mine. E plin - a venit o duduie care vinde bijuterii şi toate colegele mele sunt calare pe ea. Mergem in biroul unui coleg. Grefiera ne aduce un dosar de saptamana trecuta. Cica e cu amanare de pronunţare. Scap o injuratura. Suntem aşa obosiţi…aş mai da o amanare dar au mai fost deja trei in dosarul asta şi bate la ochi. Şi, povestea judecatorului roman continua in acelaşi ton. Dupa o obositoare şi extrem de plictisoare zi petrecuta la serviciu, magistratul roman se decide sa plece spre casa, lasandu-i in urma pe justiţiabili şi disperarea lor de a-şi gasi dreptatea.La plecare, işi aduce aminte de femeia care vindea diverse produse prin instanţa. Ies grabit şi o caut. Vreau şi eu o cravata noua.Şi ieftina, desigur. Poate chiar cu plata in rate.